Natura

Relieful

Comunele situate in partea de nord a teritoriului acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA BUZAULUI situate in apropiere de zona montana a Carpatilor de Curbura, prezinta culmi paralele cu orientare nord – sud si cu forme de relief impresionante: batci si inseuari largi, suprafete de eroziune pastrate in prispa montana exterioara la nivelul culmilor sau al pasurilor de altitudine; umeri de terasa, pinteni montani, forme ale eroziunii diferentiale).

Geomorfologia acestei zone este in edificul Carpatilor de Curbura, cotele maxime fiind pana la 1.400 m. Predomina formele de relief structurale si, in masura mai mare, cele de eroziune. Formele structurale sunt prezente prin culmi structurale, iar cele de eroziune sunt rezultatul actiunii apelor curgatoare reprezentate de Buzau si afluenti sai. Traseul vailor este neamenajat, exceptie facand zona de baraj de pe raul Buzau.

Reteaua hidrografica de suprafată este reprezentata de raul Buzau si de apele de suprafata pe care le colecteaza. Acesta si afluentii lui isi au obarsia in izvoare de apa subterana prezente in culmile structurale. Printre afluenti se numara Siriu, Nehoiu, Bascca Mare, Basca Mica, Basca Chiojdului, Bisoca.

In comuna Siriu se gaseste Lacul Siriu, situat pe cursul superior al raului Buzau amenajat in scopuri hidroenergetice si de irigatie.

Clima

Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA BUZAULUI se incadreaza

preponderent in climatul temperat continental.

Precipitatiile medii anuale sunt de 600-800 mm cu un maxim la sfârsitul primăverii – începutul verii si la sfârsitul iernii – începutul primăverii, când se pot produce viituri pe principalii torenti.

Vânturile predominante sunt NV predominant 26,8% urmat de cel SV 12,8% si cel de nord sub 10%. Viteza medie anuală este cuprinsă între 3-5 m/s. Vântul de NV bate cu o viteză de 4,5 m/s, iar vântul de nord are o viteză mai mare de 4,9 m/s.

Pozitia localitătilor din nordul teritoriului, la curbura Carpatilor introduce o serie de nuanțe locale, determinanand si un alt tip de subclima. Pe timp de iarna apar invazii de aer rece, provenite din aria anticiclonului siberian, cunoscut sub numele de Crivat, care bate de la nord – est sau numai de la est. Crivatul bate in toate anotimpurile, dar taria lui se resimte mai mult in timpul iernii cand determina cele mai mari scaderi de temperatura. Este aducator de viscole puternice. Uneori iarna aduce si zapada bogata, iar vara aduce valuri de caldura din stepele rusesti.

Austrul este un alt vant, care bate dinspre vest, vant uscat ce aduce iarna ger uscat iar vara caldura si seceta.

Baltaretul este un vant caldut, aducator de ploi repezi si scurte, care bate de la sud – est. Acesta se resimte mai mult vara, fiind mult asteptat de localnici. Munteanul, care bate de la nord este un vant violent si rece.

O caracteristica a localitatilor din nordul teritoriului acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA BUZAULUI este prezenta föhnului, care intalneste conditii favorabile de manifestare in aceasta zona, deoarece au loc revarsari de aer din Transilvania peste culmile muntilor. Prezenta acestui fenomen asociat cu alte conditii climatice generale se reflecta in existenta unor specii vegetale si xerofile cu regim termic specific, si caracterizeaza dezvoltarea pomiculturii pe versantii inalti adapostiti de Valea Siriului.

Existenta numeroaselor vai, depresiuni si bazinete creeaza conditii favorabile inversiunilor de temperatura, care sunt mai accentuate in sezonul rece al anului.

Tipuri de sol

Pe teritoriul GAL VALEA BUZAULUI depozitele care intră in alcatuirea fundamentului apartin flisului extern. Paleogenul imprima nota caracteristica flisului extern prin varietatea litologica pe verticala si orizontala. Tectonic, flisul extern este un compartiment coborat fata de flisul intern si inaltat fata de molasa pericarpatica. Structura tectonica este cea de panze sariate suprapuse.

Stratele sunt alcatuite din gresii masive in intercalatii cu sisturi negricioase si marnoaase dispuse vertical. Depozitele de vatra cuaternara sunt rezultatul eroziunii de suprafata a cursurilor de apa. S-au format terase cu aluviuni de pietris, nisip, bolovanis si argile.

De-a lungul raului Buzau si ai afluentilor sai s-au dezvoltat terenuri de terasa, alcatuite din depozite proluvial- aluvionare: gresii dislocate din masiv prinse in nisipuri argiloase la baza versantilor si pietrisuri, bolovani cu structura rulata. Grosimea acestor terase este de aproximativ 10 m.Astfel, sunt specifice clasele de soluri numite Cambisoluri cu soluri brune si soluri brune acide si clasele de soluri numite Argiluvisoluri cu soluri brun-roscate si soluri brune acide.

Resurse naturale

Resursele naturale reprezinta totalitatea zacamintelor de minerale si de minereuri, a terenurilor cultivabile, a padurilor si apelor de care dispune un teritoriu.

In cadrul teritoriului GAL VALEA BUZAULUI ca resurse ale solului intalnim păsuni, fânete si păduri.

Vegetatia si fauna

Vegetatia si fauna contin elemente de atractie prin speciile deosebite ce se afla la intersectia mai multor zone biogeografice ale Romaniei (moesica, pontica)

Vegetatia este specifică zonei de deal; predominante sunt pădurile de foioase: stejar pedunculat, gorun, cer, gârnită, fag si alte specii (tei, artar, frasin, paltin, mesteacăn, ulm), dar întâlnim si specii de arbusti, precum alunul si cornul. Este impresionanta vederea padurilor de o mare varietate si de un colorit deosebit.

In partea nordica a teritoriului ca urmare a diferentierii pe altitudine deosebim un subetaj de amestec fag – stejar si un etaj mult mai extins al fagului aflat in amestec cu coniferele la partea superioara.

Pe langa varietatea lemnoasa, ca o dominanta a peisajului, apar pajisti deluroase secundare si pajisti montane naturale sau secundare in Muntii Buzaului (cu specii floristice multicolore: clopotel, margareta, brandusa, garofita). Ca specie endemica ocrotita de lege pe teritoriul Romaniei se remarca tisa (Taxus_baccata), localizata in sudul masivului Monterou, in cadrul unei arii protejate cu o suprafata de 150 ha.

Pitorescul locului este intregit de fauna caracteristica padurii de fagete si de amestec care include specii de pasari cantatoare cu penaj viu colorat (pitigoi, ciocanitoare, graur, cocos de munte, mierla, cuc, cinteza, codobatura, gaita, randunica), pasari rapitoare de zi (uliu cenusiu) si de noapte (cucuveaua, bufnita); specii de mamifere (iepure, pisica salbatica, caprioara, cerb carpatin, urs brun, ras – mai ales in zona montana, vulpe, lup, mistret); specii de pesti (pastrav, lipan, mreana, clean, scobar, cutitoare, soreasca, molean etc.); o mare varietate de insecte, reptile. O parte a rezervatiei ce protejeaza relictul faunistic glaciar capra neagra ( Rupicapra rupicapra) – recolonizata in Muntii Siriu se afla pe teritoriul comunei Siriu.